În ciuda crizei economice cu care se confruntă Turcia, Recep Tayyip Erdogan a reușit să-și consolideze puterea după alegerile organizate duminică pentru un mandat suplimentar de cinci ani.. Una dintre cele mai mari provocări pentru Erdogan este consolidarea economiei turce și abordarea inflației ridicate. În timpul mandatului său anterior, țara a cunoscut o serie de fluctuații economice care au afectat populația, în special în urma prăbușirii lirei turcești.
Situația lirei turcești este un motiv de îngrijorare și a generat incertitudine pe piețele financiare. În ciuda eforturilor implementate de guvernul Erdogan pentru a stabiliza moneda, Lira turcească continuă să opereze la niveluri apropiate de minimul său istoric în raport cu dolarul american.
Această tendință i-a determinat pe mulți analiști să considere că lira rămâne supraevaluată și expusă la posibile scăderi ulterioare. Astăzi, încrucișarea TRY/USD este la 0,05 USDîn timp ce în urmă cu cinci ani cursul de schimb era de 0,216 dolari. Și, după cum vedem în graficul următor, este o tendință care a continuat de mai bine de un deceniu.


În ultimii ani, lira turcească a cunoscut o depreciere bruscă față de dolarul american, scăzând cu aproximativ un 60% în ultimii doi ani. Această tendință i-a determinat pe mulți analiști să considere că lira rămâne supraevaluată și expusă la posibile scăderi ulterioare. În plus, acest model de depreciere a continuat de mai bine de un deceniu, după cum se poate observa în graficul următor.
Unul dintre factorii cheie care a contribuit la deprecierea lirei turcești este politica de menținere a ratelor dobânzilor la un nivel scăzut implementată de guverncare suferă de o lipsă de independenţă faţă de autoritatea monetară a ţării. Deși președintele Erdogan a apărat această strategie cu scopul de a promova creșterea, exporturile și ocuparea forței de muncă, analiștii și-au exprimat îngrijorarea din cauza consecințelor inflaționiste pe care le poate genera.
Inflația în Türkiye a crescut semnificativ, depășind mediile globale și atingând rate de 85,5% (în prezent la 43,7%). Această inflație ridicată afectează stabilitatea economică și financiară a țării.


In plus, Deficitul mare de cont curent al Turciei este un alt factor care adaugă presiune la lira turcească. Un deficit persistent și ridicat poate pune presiune asupra monedei naționale. Atunci când o țară are un deficit de cont curent semnificativ, trebuie să-l finanțeze prin atragerea de investiții străine sau prin împrumuturi din străinătate. Dacă încrederea investitorilor scade sau capacitatea de împrumut este redusă, țara s-ar putea confrunta cu dificultăți în finanțarea deficitului, ceea ce ar putea duce la o depreciere a monedei sale.
Și în ianuarie anul acesta, deficitul de cont curent al Turciei a ajuns la 9,85 miliarde de dolari, adică cel mai înalt nivel din ultimele patru decenii. Deficitul, care a fost în medie de 2,7 din PIB în perioada 2015-2021, s-a înrăutățit din cauza creșterii notabile a deficitului comercial energetic – având în vedere creșterea bruscă a costului energiei pe care Turcia trebuie să o importe -, a importurilor mai mari de aur – ca activ refugiu – și a importurilor mai mari de bunuri în general.
În mod curios, Erdogan a apărat ratele scăzute ale dobânzilor pentru a acorda prioritate creșterii, exporturilor și ocupării forței de muncă și a scăpa de deficitul cronic al economiei. Dacă anul trecut deficitul a rămas la 48,7 miliarde de dolari, previziunile de consens arată la 43,5 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2023.
Un deficit prelungit de cont curent poate afecta încrederea investitorilor și piețele financiare în general. Investitorii și agenții economici îl percep ca un semn de slăbiciune economică și nu au încredere în stabilitatea pe termen lung a monedei țării. Acest lucru poate duce în cele din urmă la spre fuga de capitalîntrucât investitorii caută refugiu în alte valute considerate mai sigure, punând o presiune suplimentară asupra valutei deficitare.
Dacă autoritatea monetară nu ridică ratele și lira turcească se scufundă, rămâne activul rezervelor internaționale care să susțină prețul monedei sale. Problema este că Rezervele nete ale băncii centrale din Turcia au scăzut la cel mai scăzut nivel din 2003ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la capacitatea țării de a face față presiunilor economice și de a menține stabilitatea financiară pentru că este pur și simplu dezarmată.
Având în vedere situația actuală, Türkiye ar trebui să adopte o politică monetară mai convenţională şi mai realistă. Aceasta presupune ca ratele dobânzilor să reflecte în mod adecvat condițiile pieței și să fie determinate de forțele economice. Menținerea ratelor dobânzilor la un nivel artificial scăzut poate fi inversă, crescând inflația și subminând încrederea investitorilor.