În Spania, a fi liber profesionist nu a fost niciodată o sarcină ușoară. Pe lângă orele lungi, incertitudinea economică și lipsa protecției sociale, se adaugă acum o nouă provocare: modelul de contribuție bazat pe venit real.
Ceea ce, în teorie, a căutat să echilibreze sistemul și să-l facă mai echitabil, a ajuns generează un disconfort profund dintre cei care își mențineau deja activitatea zilnică cu efort.
Propunerea recentă a Guvernului de a majora plățile lunare între 11 și 206 euro din 2026anunțat de ministrul asigurărilor sociale, Elma Saiza declanșat alarmele în grup.
Pe blogul somonului
Persoanele care desfășoară activități independente care câștigă între 2.000 EUR și 3.000 EUR pe lună vor plăti cu până la 450 EUR în plus pe an în rate din 2026
Departe de a atenua situația, independenții se tem că această nouă ajustare se va traduce printr-o creștere a cost structural care compromite viabilitatea a mii de întreprinderi mici și profesioniști.
Un model care promitea dreptate, dar generează inegalitate
Când Executivul a aprobat sistemul de contribuții bazat pe venit reala prezentat-o ca o formulă mai echitabilă. Ideea era că cei care câștigă mai mult vor contribui mai mult, iar cei cu venituri mai mici vor plăti mai puțin. Cu toate acestea, practica a arătat că ecuația nu este atât de simplă.
Potrivit II Raport privind IMM-urile și persoanele care desfășoară activități independente în Spania 2025pregătit de Hiscox, a 33% dintre lucrătorii independenți susțin că au fost vătămați pentru noul model.
Din acel grup, cei 66% identifică creșterea taxei drept principala cauză a impactului negativînsoţită de o creştere generală a cheltuielilor şi de presiunea fiscală. Acest procent echivalează cu sute de mii de profesioniști care, departe de a beneficia de reformă, și-au văzut capacitatea de economisire și investiție redusă.
Același studiu relevă faptul că a 60% dintre cei care desfășoară activități independente nu percep schimbări semnificative în afacerile lor de la intrarea în vigoare a măsurii, în timp ce restul au cunoscut o pierdere evidentă a profitabilității. În multe cazuri, noul mod de a cita a absorbit marjele mici de profit care a permis susținerea activităților familiale sau a proiectelor emergente.
Cotele și mediul economic sufocă întreprinderile mici
Preocuparea nu se concentrează doar pe creșterea taxelor. Lucrătorii care desfășoară activități independente își desfășoară activitatea într-un context de dobânzi mari și inflația care face mai scumpe inputurile, chiriile și livrările.
Acest raport arată că 34% dintre IMM-uri și lucrători independenți și-a văzut deciziile de investiții sau de finanțare condiționate de contextul economic actual, ceea ce agravează dificultatea menținerii lichidității și a competitivității.
În Spania există 2,9 milioane de IMM-uridintre care cel 54,6% nu au angajati iar cel 45,2% angajează alte persoane. Majoritatea aparține grupului de microîntreprinderi — cele cu mai puțin de 10 angajați — care reprezintă 38,6% din total.
Tocmai acești actori mici sunt cei mai vulnerabili la orice creștere a poverii sociale. O creștere de doar câteva zeci de euro pe lună poate face diferența între a continua să funcționeze sau a închide definitiv.
Pe blogul somonului
Yolanda Díaz vrea acum să ridice SMI-ul pentru independenți prin lege și la fiecare șase luni. Acest lucru le-ar crește costurile cu forța de muncă, deoarece acestea ar crește în aceeași rată cu IPC.
Respingere și neîncredere în sector
Asociațiile de independenți și-au exprimat deschis respingerea propunerii Elmei Saiz. Aceștia susțin că sistemul nu sa dovedit încă a fi eficient sau echitabil și că creșterile succesive nu fac decât să agraveze problema. Din ATA (Federația Națională a Asociațiilor de Lucrători Independenți) Aceștia subliniază că măsura ar putea „mai sufoca pe cei care lucreaza deja la limita profitabilitatii”.
Disconfortul nu se datorează numai amplitudinii creșterii, ci și insecuritate de reglementare care generează
În doar doi ani, grupul a trebuit să se adapteze la 15 secțiuni de contribuție acum o nouă modalitate de a declara veniturile. Acum se propune o a doua modificare fără ca primul să aibă rezultate consolidate. Incertitudinea cu privire la reformele viitoare adaugă o componentă psihologică care influențează direct încrederea în afaceri.
Impact direct asupra durabilității și inovației
Reducerea profitului net afectează nu numai finanțele personale ale independenților, ci și capacitatea de a reinvesti în afacerile acestora.
Experții avertizează că creșterile continue ar putea încetini adoptarea tehnologiei și implementarea măsurilor durabile. Raportul Hiscox afirmă doar că 24% dintre IMM-uri și lucrătorii independenți au încorporat practici durabile si a 17% plănuiesc să facă acest lucru pe termen scurt. Fără resursele disponibile, aceste procente ar putea scădea.
Pe de altă parte, accesul la Fonduri NextGeneration rămâne limitată. Doar cel 18% dintre respondenți susține că a accesat aceste fonduri europene, în timp ce a 73% recunosc că nu le-au solicitat.
În acest context, ajutorul nu compensează creșterea obligațiilor contributive, care lasă o mare parte a țesutului productiv fără sprijin real pentru modernizarea sau îmbunătățirea competitivității acestuia.
Provocarea menținerii activității în vremuri incerte
Sentimentul general în rândul lucrătorilor independenți este de uzură. După ani de pandemie, inflație și reforme fiscale, panorama actuală este percepută ca o nouă întoarcere a șurubului. Mulți profesioniști avertizează că, dacă se va menține această tendință, va exista o scădere a numărului de înscrieri în Regimul Special pentru Lucrătorii Independenți (RETA).
Statisticile Ministerului Muncii arată că în primele opt luni ale anului 2025 s-a înregistrat o scădere a 2,1% în afilieri noio tendință care s-ar putea accelera dacă creșterea planificată pentru 2026 va intra în vigoare. În paralel, victimele au crescut cu 3,4%reflectând nemulțumirea tot mai mare față de un sistem care este perceput ca fiind mai mult punitiv decât protector.
Într-o țară în care lucrătorii independenți reprezintă aproape 16% din totalul locurilor de muncăfragilitatea sa are un impact direct asupra economiei naționale. Dacă politica contributivă nu se adaptează la realitățile fiecărui sector și nivel de venit, riscul pierderii țesăturii productive va fi inevitabil.

